Tariq Ismail avertizează asupra fragilității economiei irakiene din cauza dependenței de petrol

Vineri, expertul bancar egiptean și specialistul în gestionarea riscurilor de credit Tariq Ismail a avertizat asupra extinderii efectelor economice ale conflictelor internaționale, arătând că dependența puternică a Irakului de petrol face economia sa vulnerabilă la fluctuațiile piețelor globale și îngreunează soluționarea unui deficit bugetar.

Ismail a spus că persistența conflictelor și a tensiunilor geopolitice nu înseamnă neapărat că direcția generală a economiei mondiale va fi una mai pesimistă, dar a adăugat că adevărata provocare constă în capacitatea țărilor de a gestiona crizele și de a atenua efectele acestora, în special în economiile puternic legate de variațiile externe.

El a explicat că perturbarea lanțurilor de aprovizionare și starea de incertitudine reprezintă două dintre cele mai importante provocări ale momentului; conflictele perturbă comerțul și cresc costurile de transport și producție, în timp ce fluctuațiile neașteptate fac deciziile de investiții și planificarea economică mai complexe.

A indicat că piețele petroliere oferă un exemplu concret al acestor riscuri, observând că tensiunile pot determina unele state sau companii să încheie contracte la prețuri ridicate din precauție, dar acestea pot ajunge să suporte obligații financiare grele dacă prețurile scad după o eventuală relaxare a situației.

În privința realității economiei irakiene, Ismail a afirmat că dependența extinsă de veniturile petroliere pentru finanțarea bugetului general mărește expunerea țării la șocuri externe, fie prin fluctuații de preț, fie prin perturbări ale fluxurilor de aprovizionare și comerț, ceea ce impune o reevaluare a structurii economiei și a surselor de venit.

Cele mai recente date ale Ministerului de Finanțe irakian arată că decalajul dintre venituri și cheltuieli s-a extins la aproximativ 30.432 trilioane de dinari în primele opt luni ale anului 2026, după ce veniturile au însumat 45.355 trilioane de dinari, comparativ cu cheltuieli de aproximativ 75.787 trilioane de dinari, conform datelor ministerului datate 21 octombrie curent.

Datele arată că veniturile petroliere au reprezentat aproximativ 77% din totalul resurselor statului în acea perioadă, iar date oficiale anterioare au indicat o scădere a veniturilor petroliere de circa 53% în primele șapte luni ale acestui an comparativ cu aceeași perioadă din 2025, în paralel cu perturbări ale exporturilor de petrol prin strâmtoarea Hormuz cauzate de războiul din regiune.

Ismail a subliniat necesitatea elaborării unei strategii economice pe termen lung pentru diversificarea surselor de venit și reducerea dependenței de veniturile petroliere, alături de îmbunătățirea mediului de afaceri și oferirea garanțiilor și facilităților necesare pentru atragerea investitorilor locali și străini.

El a estimat că extinderea rolului sectorului privat poate contribui la crearea de noi locuri de muncă și la ușurarea presiunii asupra cheltuielilor guvernamentale, subliniind importanța sprijinului pentru întreprinderile mici și mijlocii și dezvoltarea învățământului tehnic și profesional în acord cu cerințele pieței muncii viitoare.

A mai cerut investiții în tehnologii de inteligență artificială, baze de date și infrastructură digitală, precum și consolidarea integrării economice arabe și redirecționarea unor investiții către interiorul regiunii pentru a construi economii mai capabile să facă față deranjamentelor globale.

Dintr-o perspectivă oficială, ministrul irakian al finanțelor, Faleh Sari, a anunțat la 14 octombrie că „Viziunea Irak 2050” urmărește reducerea dependenței de petrol, consolidarea sectorului privat și promovarea unei creșteri durabile în cadrul eforturilor guvernamentale de diversificare a activității economice.

Ismail a concluzionat că pentru a construi o economie irakiană mai rezilientă este necesară o tranziție treptată de la un model bazat în principal pe cheltuieli publice și veniturile petroliere către o economie diversificată și mai productivă, capabilă să creeze mai multe oportunități pentru tineri și să reducă impactul conflictelor și al variațiilor externe.